Poezii

Nașterea unui sărut

Primul sărut dintre noi,
un dans al iubirii a fost.
Ne priveam frunțile cu ochii buzelor
coborând spre tâmple
și cu un salt scurt
ajungeam pe nas apoi pe obraji.
Evitam gurile.
Ele erau poarta sfântă a lui Brâncuși.
Lăsam răbdători tot ce-i mai bun pentru final.
Făcui un semicerc până la bărbie
dar n-am cedat.
M-am ridicat spre ochi, spre gene
și dreapta stânga spre sprâncene.
Desenam cruci cu buzele fără să văd.
Ne binecuvântam amândoi în tăcere.
Spre sfârșit am trasat o linie delicată
de la arcadă, pe nas, pe buza superioară
și ne-a tremurat ființa de emoție.

27459935_1597956620282706_2436352350483549158_n

Uncategorized

Accident

După un accident cumplit de naștere,
m-am ivit eu.
După un alt accident de priviri,
vorbe duioase și pași încrucișați
ne-am întâlnit.
După al treilea accident,
umbra celui fatal,
ne-am atins inimile cu dragoste
și casa c-o pisică
iar gurile cu cele mai tremurate sărutări.
Ultimul accident ne-a lăsat ruginiți, goi,
nepăsători la cântecul venelor noastre
ce se împletiseră deja cu andrelele sufletului.
Suflete, ce accident verde de viață am mai fost!
Tu și eu.
Într-o noapte de toamnă,
dintr-un ultim accident de dor
a unor frunze ce năzuiau spre ultima iubire
în căderea spre paradis,
s-a ridicat în mine nădejdea de A FI CU TINE.

Nicolae_Grigorescu_-_Taranca_citind

 

Uncategorized

Nu există îndrăgostiți

Nu există poeți. Există doar poezie. Ea este prezentă în unii mai mult și în alții mai puțin. (Poezia este o stare de spirit)

Sunt de acord cu tine Nichita eu însă aș mai adăuga ceva:

Nu există cântăreți. Există doar cântec care e mai prezent în unul și mai puțin în celălalt.

Nu există dansatori. Există doar dans care e mai prezent în tine și mai puțin în mine poate.

Nu există gânditori. Există doar gând care e mai prezent în tine și mai puțin în mine.

Nu există îndrăgostiți. Există doar dragoste care e prezentă în noi toți și face abstracție de la cantitate. E infinitul care EXISTĂ în toți și în toate în aceași măsură. Aș spune că e singura dar mă gândesc la suflet. Nu există trup. Există doar suflet care e prezent în toți dar dragostea curge din el ca un izvor.

Am să-ți fur un colț de suflet

și-am să-l ascund

departe,

adânc

în sufletul meu,

acolo unde este un colț lipsă,

acolo unde a mușcat viața adânc,

lăsându-mă cu sufletul pe jumătate.

nichita

Poezii

Cele 8 vieți

Pisica Sara mi-a șoptit într-o noapte de august
„Ți le dau ție, omule”
și am tresărit.
„Ce-mi dai tu, dragă Sara?”
„Celelalte 8 vieți”
„Nu le doresc” i-am răspuns răstit și repezit.
„Fă ce vrei cu ele, sunt ale tale.”
și urmă o liniște neplăcută.
„De ce pui tu povara asta
pe bietul meu suflet?”
„Tu pari să ai nevoie” și a fugit pe geam.
„Stai… dă-mi mai bine 8 inimi torcătoare
ca a ta sau 8 ochi verzui și blânzi
ori 8 mustăcioare dar nu 8 vieți,
ce să fac eu cu ele?”
„Iubește-o” se auzi de pe cărare.

M-am gândit că poate are dreptate,
dar nu știu dacă făcea aluzie
la sufletul care dormea lângă mine
sau la viață.

27292905_1914981515198478_682125338_n

Gînduri

Rău de frumuseţe

„Nu spun că a fost un noroc
că te-am născut.
Spun numai că a fost o minune.

Caută să nu mori iubita mea,
Încearcă să nu mori dacă poţi.

Mie mi s-a dus viaţa,
ţie ţi s-a dus norocul.

Nu spun decât atâta,
că noi doi am trăit
pe globul pământesc.”

(Nichita Stănescu)

Nu poți să citești poezioara asta și să nu tresari cu un gând, cu un sentiment, cu o privire chiar și cu o amintire…

pictura_zilei

Uncategorized

Cad îngeri

Drăguțo, cad îngerii din cer

precum mama cerne mălaiul.

Se prind de mână,

și se iau de picioare,

și de guler și de nas

și-așteaptă soarele să vină.

Un potop de lapte și tăceri,

venit din rugăciunile norilor

ne albește infinitul.

Doar pentru a ne încălzi pe noi.

Drăguțo, hai sub oghealul lor curgător,

și cu un fir de iarbă vestejit

ne-om îmbrăca gândurile reci.

 

 

Uncategorized

Vocea inimii

O auzi dragă?

Vocea ta a rămas, aici, în pereții camerei

în care ni s-au întâlnit sărutările prima oară,

precum sutele de liturghii în zidurile bisericilor.

Îmi ține de cald. Tu o mai auzi?

Îți mai aduci aminte de ea?

În fiecare colt e-o vorbă bună

către mine, către pisică, către viitor.

Puțin păienjeniș ca s-o mai tulbure

pe la silabă, pe la corzi.

Oh, și uite tocmai unde ți-e sufletul!

E luminos, e trainic ca o stea,

aninat într-o icoană în dreapta, spre răsărit.

Nu-i așa că-i frumos?