Uncategorized

Te-am rugat

Te-am rugat stăruitor înainte să pleci,
te-am rugat fierbinte
„Fii bun cu mine suflete
și nu-mi lua tot ce am mai bun.”
Știam că ceva trebuie să iei cu tine
în amintirile plouate de cuvinte grele,
așa că ți-am promis lumina ochilor care mi-a mai rămas,
dar ai dat din cap că vrei mai mult.
M-am gândit că poate sunetul vocii mele
ți-ar fi de ajuns o viață trecătoare,
dar ai dat din cap că vrei mai mult.
„Îți dau lacrimile mele pentru veșnicie
să te însoțească peste tot” am zis eu,
dar ai dat din cap că vrei mai mult.
Știu că gândul meu nu ți-e pe plac
și am ezitat să-ți ofer toată conștiința mea
iar sentimentele-mi sunt prea amare
pentru a-le mai gusta acum.
Atunci ai îndreptat un deget spre ființa mea
„Acolo, acolo, acel mugur de dragoste îl doresc”
Și ducându-mi dorul spre inimă, m-am înfricoșat.
Deja nu mai era acolo.
De atunci tot caută dorul meu inima lui.
O, suflete, dintre toate darurile,
de ce tocmai inima?