Poezii

Visul unei inimi

Cu trei surate bătînd în sincron
Aș fi vrut să mă nasc în acest om.
Două să se ghemuiască în furtună
Pe locul jumătăților de lună.
Eu, rămîn la locul meu printre vecine,
Printre străine
De unde mă poate îndrăgi oricine
Și cu un fir roșu să ne legăm de-a patra,
Inima mamă, cea dăruită mereu altora.
Iar vreo durere de simte că are cineva
Să ne cheme pe toate spre a o ajuta.

roping-moon-dream.jpg.824x0_q71_crop-scale

 

 

Poezii

Început de noapte

Început de noapte.

Îngânat de șoapte,

Legănat de vis,

Dus de catharsis,

 

Spre mari ochi noi,

Deschiși pe jumătate,

Așteptând în doi

Sfioasa sensibilitate.

 

Luna e prea albă

Noaptea e la fel,

Trăim ca o iarnă

Suntem un pastel.

 

Cuvintele nu lipsesc,

Ci întârzie. Mărturisesc!

Acum ușor sosesc,

Când porțile se dezlipesc

 

Zice o pereche “Câtă tandrețe!”

Cealaltă spune “Câtă gingășie!”.

Porți dulci de carne iubărețe,

Inimii îi faceți umbră cu poezie.

pexels-photo-556664

 3 Ianuarie 2019

Poezii

A fi și a simți

Sunt cel mai bogat din lume!

Palate, bani și mari sume

În mâini și pe hârtii au nume.

 

Grămezi de aur stau să mă îngroape

Și un mare câine îmi e aproape

Cu caninii ascuțiți ca un ghimpe.

 

Dar la ce-s bune toate acestea

Dacă nu am aproape dragostea?

Pe toate le va lua odată moartea.

 

Îmi simt pleopele puțin agitate.

Clipesc. Tavanul tace cu ostilitate.

O fi minciună ori e realitate?

 

Ochii-mi văd. Simt acea lipsă!

În dreapta-mi doarme întinsă

Iubita cu pielea ei albă distinsă.

 

Acum mă simt cel mai bogat din lume.

A fi este doar o stare trecătoare,

A simți rămâne mereu o sărbătoare.

photo-1419242902214-272b3f66ee7a